Vreau sa ma ierti ...
Vreau sa ma ierti ca te-am respectat;
Vreau sa ma ierti ca am fost alaturi de tine;
Vreau sa ma ierti pentru fiecare imbratisare;
Vreau sa ma ierti pentru fiecare sarut;
Vreau sa ma ierti ca te-am dorit;
Vreau sa ma ierti ca ti-am invadat visele;
Vreau sa ma ierti pentru timpul pierdut;
Vreau sa ma ierti ca te-am pus pe primul loc;
Vreau sa ma ierti pentru fiecare vis care l-am avut cu tine...
Nu a fost cu intentie sa iti fac atata rau.
Sunt vinovat pentru tot ....
Sunt vinovat pentru ca am crezut ca meriti!
Ramai cu bine,tu,cel ce esti sortit mortii...ramai cu bine... Cu lacrimi purpurii,innecate de sange,plang si ochii mei;sunt doua firide goale,secate de izvorul vietii,abrupte si grele,cufundate in intuneric,ca doua gauri carora li se zareste abisul... Un abis negru..atat de negru!Acel negru al marmurei,al cavourilor;acel negru al funebrului,al mortii,acel negru al intunericului. Zambeste-ochii mei au murit...sunt goi;atat de goi,precum un sicriu cae asteapta singuratic si lugubru,mortaciunea pentru care a fost creat...Mi-e sila!...de sangele pietrificat al mortilor,de culoarea cadaverica zugravita pe fetele lor,de timpul aceluia caruia ii lipseste tot ceea ce il putea numi OM. Asa ai ajuns...pietrificat.Desi inima inca iti bate,precum clopotele ce anunta ziua sfanta,tu nu mai esti...Te-ai dus in lumea desertaciunilor.Ramele groase ale acestei ferestre nu-ti permit sa ajungi la imagine...nu-ti dau voie sa vezi nimic altceva. Afara,flori se intind pe campul inverzit si soarele aluneca printre munti;apele oglindesc raiul,iar eu te astept...dar tu nu ai ochi pentru asta,tu te-ai pierdut...printre lucruri efemere...Ai cautat fericirea si ai gasit-o.Dar ai gasit fericirea trecatoare... Ochii ti s-au impaianjenit si nu mai vezi nimic altceva.Din pricina ta au murit si ochii mei!Ochii mei negri,acum mult prea negri;deziluzionati...au murit!TU I-AI UCIS!...
Nu stiu cum sa incep. Sunt foarte multe de spus, iar timpul nu-mi prea permite. Incep cu "mi-e dor", continui cu "te ador" si inchei cu "te iubesc". Nu stiu cum sa incep aceasta scrisoare, pe care nu ti-o voi trimite niciodata, dar vreau sa stii ca imi lipsesti enorm acum. Dar oare ce va fi mai tarziu? Oare voi mai fi fericit vreodata? Oare voi mai rezista mult departe de tine? Nu stiu, nu cred... Tot ce stiu este ca, daca cineva m-ar pune sa aleg o persoana alaturi de care sa-mi gasesc fericirea, tu ai fi acea persoana.Nu stiu cum ai reusit sa-mi furi inima; nici macar nu am observat cand mi-ai luat-o, dar acum m-am trezit fara ea. Nu vreau sa crezi ca-ti reprosez ceva. Nu. Pentru ca locul inimii mele e in inima ta, chiar daca acum esti mai departe ca niciodata. Cum as putea oare descrie in cuvinte tot ceea ce simt pentru tine acum? Nu s-au inventat inca acele cuvinte.. Dar totusi, incerc: Te iubesc cu fiecare fibra din timp, si abia astept sa te vad, sa te mangai, sa te sarut, si sa te strang in brate, chiar daca imi fac rau. Insa nu stiu daca voi mai avea vreodata aceasta sansa. Stiu ca tu nu ma iubesti, stiu ,dar te rog sa nu uiti..E singurul lucru pe care ti-l cer; pe care ti-l mai pot cere.Inchid ochii, si incerc sa-mi imaginez ca esti langa mine acum. Dar e un vis prea scump. Tu pentru mine esti un vis, iar visele se destrama; si tu, ca orice vis, te vei destrama si vei disparea usor..Dar poate ca nu mai conteaza nimic acum..poate ca nu mai conteaza nici ca eu te iubesc, si ca as face orice pentru tine.Ceea ce nu inteleg eu, este ca, de ce in viata nu poti alege iubirea, dar fara suferinta? Sau, ziua fara noapte, sau.. viata fara moarte? Nu stiu, e o lege a universului.. Orice imbratisare inseamna o singura despartire; dar nu credeam ca atat de repede..Pentru mine reprezinta foarte mult aceste randuri pentru ca pot sa spun tot ceea ce simt si cum ma simt.Am mintit. Astazi, vreau sa ma descarc aici. Sa stii ca nu mi-e deloc usor fara tine. Mi-e foarte greu. Mai greu decat mi-as fi putut imagina vreodata. Mi-am dat seama ca nu pot trai fara tine, cu toate ca, am invatat deja. Oricum, nu as fi in stare sa-ti trimit aceasta scrisoare. Nu stiu de ce, dar poate pentru ca nu vreau sa te fac sa-ti aduci aminte de mine.E o nebunie curata sa vreau si sa nu pot sa te ating ! Cred ca, daca te-as vedea acum, as muri de fericire. Cand voi avea oare sansa sa iti spun toate astea in fata? Nici sa visez nu mai indraznesc, pentru ca atunci cand visez, ma doare.. Inchid ochii din nou, si te simt alaturi, si mi-e frica de viata, de viitor, de necunoscut, pentru ca tu nu vei fi langa mine. .Lacrimile imi mangaie obrazul neincetat, si nici macar ele nu imi pot alina durerea pe care o simt. De ce viata e uneori asa nedreapta? Cu ce am gresit? Ce pacate platesc?Cum sa iti mai arat cat te iubesc de mult, fara sa folosesc cuvintele? De cate ori am incercat sa fac un pas spre fericire, am cazut.. Am cazut in abis incercand sa te caut, sa te regasesc..dar tu ai vrut sa fii de negasit....Plang acum; mi s-au impaienjenit ochii de lacrimi, dar voi continua sa scriu. Sau...mai bine inchei aici..Sa stii ca iubesc fiecare particica din tine, iar fiecare particica din mine ma doare pentru ca nu-mi esti aproape..Sa nu uiti ca tu esti tot ce mi-am dorit in viata."Nu am incetat niciodata sa te iubesc; am invatat doar cum sa traiesc fara tine."
Incep aceasta scrisoare cu lacrimi in ochi,gata gata sa cada pe aceasta foaie,scrisa oricum cu strangere de inima,care probabil va fi uitata…Stiu ca aceste cuvinte nu vor ajunge niciodata la tine,dar am zis sa-mi incerc norocul.In fond,nu am nimic de pierdut…Iar de castigat..Asta ramane de vazut… In ultima vreme ai cam uitat de mine…Dar nu te invinovatesc pentru asta…Probabil erai prea ocupat cu ceilalti care chiar au nevoie de ajutorul tau.Ei…De cand nu ai trecut si pe la fereastra mea,am mai crescut nitel…Nitel mai mult as putea spune.De cand nu m-ai vazut,s-au intamplat multe lucruri….Si frumoase si urate,asa cum e in viata. As putea sa-ti spun acum ce imi doresc?Sau preferi sa mai stam de vorba despre mine,sa vezi daca am fost cuminte sau nu…Nu as sti ce sa-ti spun.Dar se presupune ca tu ai spiridusii tai in fiecare colt al lumii,care stau si vegheaza pe fiecare in parte.Deci,sti cam multe despre mine. Dar acum?Acum pot sa-ti spun ce imi doresc de Craciun? Mi-as dori sa-mi alungi tristetea si singuratatea din suflet…Fa-le sa nu mai fie,sa nu le mai simt.Sa ma faci sa nu ma mai simt gol pe dinauntru,pustiit de vremurile grele ce au trecut peste sufletul meu,luandu-i speranta…As da orice imi sta in putiinta pentru a ma simti si eu putin mai fericit…O senzatie de altfel,pe care nu o cunosc…Nu m-am intalnit cu ea… Nu ti-am cerut niciodata lucruri scumpe.Niciodata nu am ravnit la ceva ce stiam ca niciodata nu voi putea avea.Nu ti-am cerut niciodata cea mai scumpa mashinuta cu telecomanda sau cel mai scump calculator…Nu am facut asta.Eram si sunt in continuare foarte realist. Of moshule…M-am maturizat prea repede.Nu am apucat sa gust pre bine dulceata copilariei,pentru ca brusc,ma trezisem intr-o alta lume.Nu am mai avut prilejul de a fugi pe strada,de a ma catara in copaci impreuna cu alti prichindei de varsta mea,de a ma zgaria ori de cate ori ma dadeam pe tobogan…Si imi pare tare rau ca acele clipe frumoase,au plecat.Nu se vor mai intoarce niciodata… Dar revenind la cadoul pentru mine…Daca ai mai multe in desaga pt mine,te rog,pastreaza-mi ceva mic si dulce,iar restul le poti imparti la cei care au cu adevarat nevoie de ele…Iar daca cineva dori-va sa guste din ce am primit de la tine,cu draga inima va putea sa faca asta. Sper ca anul acesta sa nu ma dezamagesti si sa vi si pe la fereastra mea….Sti tu…Aceea mica de la etajul IV. Bine mosule…Iti multumesc daca imi asculti dorinta…Iar daca nu vei dori sa mi-o indeplinesti,oricum,tot Mosul ramai.
I don’t even know what to say. I’m speechless. I feel like I’m in one of my dreams, where everything is perfect.I can’t say what happened, but I know everything is finally back to like it used to be, but even better. Seems like were more open with each other, we talk more about things that are bothering us. We’re spending nights and days together again. We are back to making cookies and milk together. You’re back to saying the sweetest things to me.I’m waking up to your voice and kisses again. I couldn’t ask for anything more. I don’t think I could get any happier then I am right now. I’m so happy with you I can’t even describe it.I don’t ever want to lose you. You’re my everything, my world.I said this to you 3 months ago, and I’ll say it again…I promise I’ll never leave you. Doesn’t matter how bad it gets between us, we’ll always find a way of working things out. I love you so much baby love.
A fost odata ca niciodata un sarut. Un fior. O prima dragoste. Un conglomerat de sentimente si de bucurii traite la intensitate maxima, o iubire de copil plina de candoare si splendoare. O poveste minunata pe care, la varste fragede, o traim fiecare ca si cum am scrie prima data cu fiori de iubire definitia dragostei. A fost odata ca niciodata o dezamagire. Durere. Lacrimi. Un suflet de copil ce plangea jurand ca nu va mai iubi nicicand. Dar s-a indragostit iarasi. La fel ca niciodata. Fiindca desi in basme si in viata se repeta intotdeauna aceeasi ideee, niciodata nu o citim ori nu traim la fel. Pentru ca niciodata nu este la fel cum a fost odata. A fost odata ca niciodata un vis. Un zambet. O speranta firava, incoltita intr-un suflet greu incercat de iubiri juvenile iar mai apoi de pasiuni mature. O alta dezamagire, un nou inceput, un minunat cerc vicios din care poate, intr-o zi, incalecand pe-o sa, povestea se va finaliza cu un splendid final fericit. A fost odata ca niciodata o poveste minunata. Pe care o traim fiecare. Zi de zi. Viata reala este un basm: cautam printi, sarutam broaste sperand ca se vor transforma in Feti-Frumosi, luptam cu demonii interiori ai fricii, plangem pe umarul vesnic prezent al zanelor bune. Scriem in fiecare zi legenda vietii noastre si traim povesti pline de suspans, de freamat, de dragoste, de ura, de zambet, de suspine.A fost odata ca niciodata un nou inceput. Pe care il vom scrie chiar in aceasta saptamana. Impreuna. Fiindca cele mai frumoase basme nu le citim, nu le vedem, nu le auzim. Le traim. Impreuna...
